Schitul Săseni

Biserica Banu are hramul „Buna Vestire” și este o ctitorie a familiei Cantacuzino, fiind menționată documentar la 28 ianuarie 1592. Arhitectura bisericii este specifică secolului al XVI-lea, în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei. A fost construită de vistierul Andronic Cantacuzino, care  la 10 noiembrie 1593 a devenit Ban al Craiovei. Astfel, biserica a început să fie cunoscută sub numele de Biserica Banu (sau a Banului). Într-un document din 3 aprilie 1618, se face prima mențiune a bisericii sub această denumire.  Biserica a fost refăcută în anul 1722 de Andreana, soția vornicului Ștefan Cantacuzino. În anul 1802, biserica a suferit pagube importante în urma unui cutremur, fiind reconstruită la 1826. Biserica a fost restaurată în anul 1884 și a suferit reparații în anii 1927 și 1955. Hramuri: 25 martie – de Buna Vestire

Biserica Neguțătorilor sau Biserica „Greci”, cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” este un monument istoric din Municipiul Buzău. Cea mai veche mărturie despre acest edificiu datează din secolul XVI și o regăsim într-un studiu al profesorului Dimitrie Ionescu. După această dată încep să apară și alte repere istorice, care arată cu claritate că existența bisericii are rădăcini îndepărtate. Conform pisaniei din 1850, biserica Greci a fost construită de către Badea Obredi, de origine grec, boier de la curtea lui Matei Basarab, pe locul unde exista o biserica mai veche, probabil foarte modestă, numită a „Popii Mihai”, pomenită înainte de 1500. Așadar, Badea Obredi a construit pentru compatrioții lui, înainte de 1649, frumosul lăcaș de cult. Biserica, a cărei pictură actuală a fost realizată de pictorul Dimitrie Nicoleanu în 1915, și-a păstrat această denumire și mai târziu, deoarece întreaga zonă purta denumirea „Mahalaua Grecilor”. Biserica pe care-o avem astăzi, cu rănile și adaosurile timpului, a fost refăcută în 1850, de Nicolae Caloian, Dimitrie Sărățeanu, Atanasie Poenaru și alți negustori, în majoritate greci, iar atâta vreme cât a existat o colonie grecească la Buzău, slujbele s-au ținut în limba greacă. Buzăul face parte dintre orașele care au o biserică construită de greci, iar astăzi, biserica aceasta, cu o arhitectură aparte în interior, invită să-i treacă pragul pe cei care doresc să pășească în trecutul orașului nostru. Hramuri: 8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului  

Județul Buzău deține unul dintre cele mai vechi și importante centre eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române: Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Episcopia Buzăului a fost înființată în jurul anului 1500, de către domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) și Sfântul Nifon al II-lea, fost patriarh al Constantinopolului, cu jurisdicție asupra județelor Buzău, Râmnicu Sărat, Brăila și Săcuieni.  Ansamblul arhiepiscopal este monument istoric și cuprinde: Catedrala voievodală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab (1632-1654) în anul 1649, pe locul celei ctitorite anterior de domnitorul Radu cel Mare și de urmașii săi. Pictura bisericii – realizată în stil neoclasic, tehnica frescó, restaurată şi ea în mai multe rânduri – este opera pitarului Nicolae Teodorescu ajutat de nepotul său, marele pictor Gheorghe Tattarescu. Deosebit de valoroasă este şi pictura de pe catapeteasmă executată pe foiţă de aur. Catedrala arhiepiscopală cu hramurile “Înălţarea Domnului” şi “Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitorie din anul 2009 a arhiepiscopului Epifanie Norocel, este considerată cel mai important lăcaş de cult din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Slujba de sfinţire a acestei biserici a fost oficiată, în ziua de 8 noiembrie 2009, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – Preafericitul Părinte Daniel. Palatul arhiepiscopal zidit în vremea marelui voievod al Ţării Româneşti, Matei Basarab, a fost reconstruit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) şi, ulterior, în vremea episcopului Chesarie și a arhiepiscopului Epifanie când a fost îmbunătăţit cu un foişor brâncovenesc şi pictat cu cheltuiala sa, spre pomenirea şi cinstirea Voievodului Martir C. Brâncoveanu. Având în vedere că este locuinţa de serviciu a ierarhului locului, Palatul arhiepiscopal nu poate fi vizitat. Vechea clădire a Seminarului Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” a fost înfiinţată de Episcopul Chesarie, în anul 1836. În timp ce se extrăgea piatră de la Pietroasele pentru construcţia Seminarului, a fost descoperit Tezaurul Cloşca cu puii de aur (1837). În 1936 a fost construită o a doua clădire, unde azi îşi desfăşoară cursurile elevii de la Seminar. Vechea clădire a Seminarului, restaurată și adaptată, a rămas să adăpostească Muzeul Bisericesc Eparhial, cu o bogată colecție de artă veche bisericească. Paraclisul episcopal „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ridicat în anul 1841 de către episcopul Chesarie (1825-1846).  Paraclisul a fost restaurat pe vremea episcopului Dionisie Romano (1865-1873) deoarece fusese distrus de un incendiu. Pictura a fost refăcută în 1882 de pictorul Dimitrie Teodorescu, elev al școlii de zugravi din Buzău. În timp, lăcașul de cult a fost consolidat, pictura restaurată și s-au realizat mozaicurile exterioare reprezentându-i pe Sfinții Apostoli și pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.    

Mănăstirea de maici este situată în comuna Podgoria, chiar în apropierea drumului european E85 ce face legătura dintre vechile provincii românești: Muntenia și Moldova.  Biserica mare, din lemn, a fost construită între anii 1946-1948 și are hramul „Sfânta Treime”, iar paraclisul, zidit şi pictat în anii 1992-1993, se află rânduit sub ocrotirea duhovnicească a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.  Obiectivul se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Buzău. Hramuri: Sfânta Treime – a doua zi de Rusalii

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din cadrul Ansamblului Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat este un monument istoric situat în centrul municipiului Râmnicu Sărat.  Biserica este o fostă mănăstire ce poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului”, edificată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, împreună cu unchiul său, Mihail Cantacuzino Spătarul, între anii 1690 şi 1697.  Ansamblul din care face parte a fost recent restaurant cu fonduri europene. Acesta include biserica, fostele chilii, zidul de incintă, Casa Domnească şi Stăreţia.  Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, care astăzi este biserică de mir, a fost ridicată pe locul unde anterior fusese o biserică din lemn datând din secolul al XVI-lea.  Biserica este o construcție cu o singură turlă pe naos, prevăzută cu pridvor deschis, susținut de coloane din piatră sculptate la capete. Pictura interioară a fost executată în foiță de aur de cunoscutul zugrav Pârvu Mutu. Hramuri: 15 august – Adormirea Maicii Domnului.

Schitul Ciobănoaia este atestat documentar pentru prima dată în anul 1700, sub numele de Schitul Apşoara. Biserica de lemn a schitului, având hramul „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon”, a fost ctitorită, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, de un boier buzoian, căpitanul de dorobanţi Dragomir Băncescu, al cărui mormânt se află în interiorul sfântului locaş. Tot aici se își face somnul de veci și soția sa.  În anii 2007-2008, la Schitul Ciobănoaia a fost ridicat, din zid, un nou lăcaş de cult – paraclisul cu hramul „Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi”. Obiectivul se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Buzău. Hramuri: 27 iulie – Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

Cunoscut şi sub denumirea de Mănăstirea-cetate Berca, schitul este amplasat pe un vârf de deal la intrarea în localitatea cu acelaşi nume, având o largă deschidere spre pădurile seculare din apropiere, motiv pentru care istoricii o consideră o veritabilă poartă fortificată a Văii Buzăului.  Schitul din comuna Berca poartă hramul “Sfinții Arhangheli” și a fost ctitorit de stolnicul Mihalcea Cândescu şi soţia sa – Alexandrina Cantacuzino, în anul 1694.  În perioada 1984-1987, biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost consolidată, iar pictura actuală (care a înlocuit-o pe cea originală realizată de cunoscutul zugrav Pârvu Mutu) este opera conducătorului şcolii de zugravi de la Buzău – Nicolae Teodorescu pitarul. Schitul a fost conceput ca mănăstire de tip cetate, curtea centrală şi biserica fiind împrejmuite cu ziduri mari de cărămidă, asemenea celorlalte aşezăminte brâncoveneşti. Este schit de maici şi de curând a fost renovat. Obiectivul se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Buzău. Hramuri: 8 noiembrie – Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Legenda spune că, în trecut, așezământul mohalal avea tuneluri săpate în pământ pentru refugiul din calea năvălirilor otomane.  Două tuneluri plecau din pivniţa stăreţiei – unul spre nord, care ieşea în pădure şi altul spre est, care ieşea la aproape 50 m depărtare de ziduri, în coasta dealului.

Schitul Cetăţuia este nu numai un loc deosebit de pitoresc, ci, mai ales, o mică vatră de sihăstrie, datând probabil din secolul al XVIII-lea.  Biserica veche a schitului, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, a fost ridicată, în anii 1857-1865, de un călugăr din Mănăstirea Ciolanu, Iosif, vieţuitor în acest loc pustnicesc, împreună cu alţi câţiva monahi, fiind ajutat de către episcopul Filotei al Buzăului şi de creştini binefăcători. Pictura bisericii poartă amprenta renumitului pictor Gheorghe Tattarescu.  La Schitul Cetăţuia Regele Carol I, cel dintâi rege al României, este pictat pe peretele de apus al bisericii vechi. El este considerat unul dintre ctitorii acestui sfânt locaş, după ce în urma unei vizite la schit a decis să plătească lucrările de pictură din banii săi personali, donând o importantă sumă. În anii 2007-2008, a fost ridicat paraclisul schitului, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, şi s-au construit un altar de vară şi o nouă clopotniţă. Obiectivul se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Buzău. Hramuri: 6 august – Schimbarea la faţă a Domnului

A fost înfiinţată, ca schit de călugări, în anii 1664-1669, de către marele căpitan Barbu Bădeanu și apoi desfiinţat în anul 1861, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, când Schitul Barbu devine biserică de mir. În anul 1871, episcopul cărturar Dionisie Romano al Buzăului reînfiinţează Schitul Barbu ca aşezământ monahal de călugăriţe.  Biserica veche – monument istoric – are hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” şi datează, în parte, din anul 1669.  În anul 1996, aici a fost construit şi pictat paraclisul cu hramul „Izvorul Tămăduirii” şi o clădire pentru chilii. Obiectivul se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Buzău.