Locații

În lume sunt foarte puține „zonele albastre”, cu aer curat, nepoluat, recunoscute pentru longevitatea localnicilor. În comuna Mânzăleşti, în geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, oamenii tind să atingă vârste de peste 90-100 de ani, procentul fiind similar cu cel din faimoasele ‘zone albastre’ din Sardinia sau Costa Rica. Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară comuna Mânzălești par a fi cele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor chiar și dincolo de 100 de ani, o durată de viață neobișnuit de lungă comparativ cu media populației de pe restul planetei. Dar locuitorii comunei Mânzălești mai au un secret: beneficiază de aerosoli salini, deoarece locuiesc pe un munte de sare. Aici, fiecare gură de aer este terapie pură. La finele anului 2023, conform datelor primăriei Mânzălești, din cei 2.000 de locuitori ai zonei, 40 aveau vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populație. Această incidență este una neobișnuită, fiind de patru ori mai mare comparativ cu media națională din România. Asociația Ținutul Buzăului și-a propus să ”conserve” secretele bătrânilor locului pentru ca acestea să nu dispară odată cu ei, captând în diferite materiale video acest rezervor de înțelepciune care i-a făcut pe localnici să-și asigure un trai tihnit și să bată recorduri de longevitate. Comuna Mânzălești a stârnit pasiuni şi în trecut. Fermecat de peisajele rurale, Alexandru Vlahuţă i-a dedicat comunei Mânzălești un întreg capitol în cunoscuta sa operă „România pitorească“.

Centrul de Artă Aluniș este un loc în care învățarea, arta și cultura conviețuiesc pentru a da speranță și a crea un viitor pentru comunitate. Spațiul găzduiește expoziții de artă, ateliere de olărit, țesut și muzică, evenimente (concerte, teatru, film în aer liber), centru de resurse pentru localici, punct de informare turistică, loc de șezători și mic magazin de artizanat și artă. De asemenea, la centru se organizează evenimente artistice și culturale pentru toți  turiștii care ajung în zonă: • evenimente de artă și cultură cu intrare liberă: concerte de muzică live: cobză, muzică arhaică românească, muzică folk, teatru, teatru pentru copii, festival de poezie • expoziții de artă contemporană (artiști români expuși); • cursuri și workshop-uri: dans, pictură, teatru, land art etc.; • cursuri gratuite de pian, chitară, olărit și țesut pentru copii din zonă; • primul cinematograf în aer liber de pe Valea Buzăului. • târguri de produse tradiționale și artizanat

În mijlocul unor meleaguri de poveste, cu peisaje pitorești de neuitat, Casa Zestrea Bisoceană este primul hub țărănesc dedicat atât comunității cât și vizitatorilor, fie ei adulți sau copii. Povestea hub-ului a început în 2019,  când gospodăria specifică zonei subcarpatice a fost transformată într-un loc dedicat vieții țăranului român. Casa tradițională a fost amenajată în stil autentic cu obiecte ce spun poveștile locului, iar grajdul, fânăria și curtea au fost transformate în spații expoziționale și de experiențe autentice. Aici poți vedea expoziția permanentă – viața țăranului muntean. Casa Zestrea Bisoceană este o declarație de dragoste pentru satul tradițional românesc și pentru viața țăranului român, iar pășirea în acest spațiu va fi intrarea într-un loc al tihnei și al poveștilor. Se organizează mai mereu ateliere și evenimente menite să readucă la lumină viața țăranului român.      Ce poți face la HUB? • Descoperi expoziții etnografice • Realizezi ateliere de meșteșuguri • Deguști produse autentice • Experimentezi lumea satului • Afli povești ale bunicilor  Vă rugăm să sunați la numarul de telefon de mai sus înainte de a vizita Casa Zestrea Bisoceană. Trebuie să vă anunțați vizita pentru a fi așteptați.

Satul tradițional Aluniș din comuna Colți este un loc cu o semnificație religioasă aparte, fiind considerat leagănul creştinătăţii din România și supranumit ”Athosul românesc”. Pitorescul sat invită turiștii să descopere povestea chihlimbarului, dar și unul dintre obiectivele turistice pline de mister din munții Buzăului, Vestigiile Rupeste. Arealul face parte din Geoparcul Ținutul Buzăului, teritoriu recunoscut ca sit UNESCO în anul 2022. Zona este, fără nicun fel de exagerare, un muzeu în aer liber al credințelor religioase ale strămoșilor noștri și oferă vizitatorilor ruine mai bine sau mai puțin bine conservate ale unor peșteri, adăposturi în piatră, altare de rugă, grote și foste biserici creștine săpate parțial sau total în stâncă.  Așezarea de la Aluniș este cel mai complex ansamblu rupestru conservat din Ținutul Buzăului. Este format din patru chilii și Biserica „din care continuă să se înalțe rugi cerului de mai bine de o mie de ani”; a fost ctitorită în anul 1274 și este una dintre puținele biserici săpate în piatră din România în care încă se mai țin slujbe. Satul Aluniș (comuna Colți) împreună cu comunele Bozioru și Brăiești fac parte din așa zisul triunghi al Vestigiilor rupestre din Munții Buzăului, o zonă de circa 25 km presărată cu stâncării și grote enigmatice, sanctuare rupestre din vremea primelor creștinări autohtone. Despre așezările rupestre se crede că au fost un loc sacru unde geto-dacii își țineau ceremoniile. Mai târziu, în secolul al IV-lea, acest spațiu a fost preluat de creștini și transformat în sihăstrie ortodoxă.  Au o semnificație spirituală importantă, care este accentuată de liniștea munților și de freamătul pădurilor sălbatice. Localizarea lor nu este întâmplătoare: sunt cioplite într-o rocă nisipoasă, numită gresie de kliwa, care s-a format pe fundul unei mări preistorice. La acestea se adaugă Muzeul Chihlimbarului Colți, unic în Europa, unde pot fi văzute cele mai frumoase exemplare de rumanit, un tip de chihlimbar unic în lume datorită calității și coloritului. Muzeul se numără printre cele mai moderne muzee din țară și, pe lângă pepite de chihlimbar, bijuterii, unelte de extracție și prelucrare a chihlimbarului, vizitatorii pot vedea, și o colecție de flori de mină și exponate de paleofaună, precum femurul unui mamut care a trăit acum 2,5 milioane de ani pe teritoriul județului Buzău.  Zona te îmbie în a descoperi nu doar cărările pădurilor pline de taine, ci și poveștile, istoria și tradițiile locului, fiind alegerea perfectă pentru turiștii în căutarea experiențelor autentice, retreat-uri spirituale, liniște și relaxare în inima naturii. Satul Aluniș întâmpină turiștii cu case de oaspeți tradiționale și mâncăruri gătite din produse locale, ateliere de meșteșug și tradiții, șezătoare de tors lâna și țesut la război alături de bătrânele satulu, drumeții ghidate la atracțiile principale, incursiuni în viața satului de munte sau plimbări ușoare în natură, ciubăr cu apă caldă, foc de tabără și multe alte experiențe memorabile. Satul tradițional Aluniș este unul dintre puținele locuri care păstrează vii tradițiile și meșteșugurile străvechi ce definesc identitatea culturală a regiunii, contribuind astfel la păstrarea unui patrimoniu cultural valoros. Este un loc în care credința se împletește cu peisajul natural deosebit, creând o atmosferă propice meditației și rugăciunii. De asemenea, este un areal cu o semnificație aparte în istoria creștinismului și un exemplu de sustenabilitate și simplitate, cu o legătură strânsă cu natura, fiind locul ideal pentru vizitatorii interesați de experiențe autentice. Unicitatea satului Aluniș este susținută și de prezența Chihlimbarului de Colți, o resursă rară și prețioasă, o adevărată comoară geologică cu o vechime de 25 – 30 milioane de ani. Rezervația geologică din comuna Colți este și singurul loc din România unde a fost efectuată exploatarea organizată a chihlimbarului – primele extracții sistematice au început în anul 1920.

Tezaure Umane Vii a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Aceasta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia. Titlul de Tezaur Uman Viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.